joi, 3 mai 2012
joi, 26 aprilie 2012
Scoala furnicilor
Se vede doar primul rand de banci si o parte din capeteler furnicilor-scolari din randul al doilea. O carte de pe catedra a cazut si o furnica politicoasa o ridica si-o scutura de praf.
Invatatoarea-furnica le explica notiuni de matematica, respectiv sa compare doua furnici(lipseste un picior la una)
Pe perete e alfabetul in imagini: acvariu, broasca, cal, elicopter, farfurie.
A desenat si furnicarul, multe culoare, cu camera de joaca, baie, uscator de haine, camera unde se tin pubelele si gunoiul in general, camera reginei... dar e prea abstract, trebuie explicatii specifice pe desen :)
marți, 24 aprilie 2012
joi, 19 aprilie 2012
Castelul lui Mario
Hihi, si pe aceeasi tema si in acelasi stil, Teodora s-a inspirat de la sora-sa, doar ca e castelul lui Pikachu, castel atacat de un Pikachu rau (cel de dinauntrul masinariei) si protejat de un Pikachu bun, dar nervos (cel de deasupra, cu sabiile)
miercuri, 18 aprilie 2012
marți, 17 aprilie 2012
In echipa
Shadow, tot un arici, coleg cu Sonic, desenat de Diana si colorat de Teodora:
Shadow in camera lui, cand era mic si purta scutece si se juca cu un robot. Mama lui il cheama la masa.
La cumparaturi, cu mama lui, la Profi-NT.
luni, 9 aprilie 2012
marți, 3 aprilie 2012
Sonic si Pikachu
Au fost zeci (oare exagerez daca zic peste o suta?) de pagini desenate, colorate... inclusiv am scos la imprimanta imagini color (imprimanta alb negru, bineinteles) si colorate apoi cu carioca peste culorile originale, gri din cauza imprimantei.
Azi a venit randul margelelor care se pot lipi cu fierul de calcat. Diana are prea mult timp liber, in sfarsit. Teme nu-s, cu ocazia, "Scolii Altfel". A citit, a desenat, insa a lipsit ceva. Asa ca a creat (din memorie, bineinteles, raspunzandu-mi mirarilor mele ca a incercat sa puna margelele asa cum deseneaza).
Teodora a facut si ea pe Pikachu, avand ideea de la cea mare. I-a iesit si ei bine de tot, zice cioara :)
Eu... am calcat...
LE: intre timp au mai aparut: Tails, Amy, Blaze. Teodora a tot facut si ea Pokemoni:
duminică, 25 martie 2012
Ziua Apei
Dulciurile... le-a mancat Diana si subsemnata :D (nu i-au placut Teodorei, nefiind mare amatoare de dulciuri - traiasca spaghetele si macaroanele!). Carticica... a devorat-o Diana, cu promisiunea ca o sa-i citeasca si Teodorei, iar in final fructele au ajuns in burta destinatarei de drept, Teodora.
A ramas costumul din materiale ecologice, cu povestea pe masura. La gradi au facut educatoarele cateva costume, din hartie creponata. In concluzie s-a indragostit de ele si a cersit de acolo hartie creponata :d. A venit cu hartia, insa subsemnata sta destul de prost la capitolul lucru manual, asa ca un costum de hartie chiar nu se preta; mai era si faza ca la orice miscare se poate rupe si "tzignalul" Teodorei e unul sanatos, de Maramures, din acela care se aude de pe un deal pe altul. M-am gandit la ceva din pungi de gunoi, asa ca am fost la cumparaturi sa caut niscai saci de gunoi de culori diferite de negru. Am ajuns acasa cu albastru si verde, asta a fost ce-am gasit (ori vreo "Primavara" sa o fac, ori vreun "Cer cu nori", ori in cel mai rau caz aveam acasa negru si alb, poate o conving de vreo "Noapte Instelata"). Am fost intampinata de la inceput cu "Eu vreau Buburuza, ca la gradi!", plus ca incercarile mele de a croi o rochita din nylon au esuat lamentabil. Ba e larga, ba e prea taiata la gat. Nu e buna culoarea ca are si un pic de scris negru, sta prea infoiata, sta prea stramta, fashaie, arata urat, miroase a plastic. Mai sa o iau pe aratura cu sacii mei de gunoi cu tot (pardon, la pubela cu materiale reciclabile), insa hartia creponata era chiar ultima si ultima solutie.
Vazand ca nu iese nicicum, iar talentele mele de croitoreasa o dau din rau in mai rau, mi-a venit ideea de bucati: ce as putea sa fac eu cu bucati?! Mi-au venit in minte aborigenii (era clar ca pica si solutia asta, ideea de Buburuza draguta si eleganta facuta la gradinita era bine infipta intr-un creieras plin de personalitate). Mai aborigenii lipseau, ca in mod sigur se ajungea la crize. Si mi-am amintit de un tutorial pe youtube despre cum sa faci un tutu din fasii din tul, fara coasere. Am luat elastic, l-am prins de doua din picioarele mesei, am inceput sa tai fasii sacii mei proaspeti croiti si sa le prind pe elastic. Am alternat albul ce-l aveam in casa cu verdele proaspat cumparat si chiar a iesit un tutu de care demoazela noastra a fost multumita. Costumul de balerina s-a completat apoi cu un maieu facut din nailon din acela cu bule, folosit la impachetatul mobilei (am pus accentul pe stralucitor) pe care am capsat niscai fundite si drapaje facute din acelasi nailon din saci albi si verzi si eu zic c-a iesit ceva elegant,de efect si fara risc asa mare de rupere. Bineinteles, alti parinti au venit cu costume mult mai fistichii si mai dragute, dar avand in vedere capacitatile mele limitate de design si concepere, am fost super-ultra multumita. Iar copilul din dotare asisderea (hartia am returnat-o la gradi).
Poze n-am. Tutu-ul a fost terminat vinerea la 10 seara, iar jobul, ripostele si croielile anterioare mi-au stors si ultima vlaga din mine, iar maieul l-am terminat duminica la 11 seara, dupa ce-am rascolit toti 4, toata casa, timp de 2 ore dupa manualul de matematica pierdut de cea mare si bineinteles, de negasit (motivul: era la domnu' la corectat, insa abia luni la scoala s-a prins)
Dar noroc cu Sefa si cu Alba TV, ca am putut face 2 print-screen-uri si sa atasez si filmuletul. Bine, intre timp a trebuit sa-i fac si Dianei un tutu, insa alb cu albastru. Al Teodorei e mai reusit insa: fiind mai scurt, statea mai infoiat. Sau poate au fost de vina ochii mei, vazand copilul multumit dupa cele cateva ore de explicat, croit, aruncat, taiat, legat, probat, curatat.
Din fata (e balerina alb cu verde, in caz ca nu se remarca :)) ):
Din spate (a da, uitasem de accesoriu: fundite. Era prea mic parul de prins in coc, tipic pt balerine):
Si filmuletul cu restul costumelor, pe Stirile Alba TV, incepand cu minutul 18:00 (cu cateva secunde mai devreme e introducerea).
Tutorialul de tutu, din tul, se poate gasi aici. Eu insa am avut metodele mele de prins elasticul (de picioarele mesei, cum am spus, apoi din timp in timp am tot masurat pe talie). Prinderea fasiilor a fost prin a doua metoda, introducand capetele prin bucla:
sâmbătă, 24 martie 2012
De duh
Diana, in continuare: Iar eu vreau dulceata de prune fara prune!
(pentru necunoscatori: fara bucati de fruct)
Diana tinand un discurs zoologic: buburuzele sunt niste insecte mici, dragute, politicoase si nu vor sa iasa asa mult in evidenta. Astea ( Vaca Domnului adica) sunt foarte moderne si la moda (mimand mersul manechinelor).
(sursa imaginii: Wikipedia)
Pe frigurile din februarie, Teodora, venind de la gradinita si muscand de zor din marul alb cu rosu primit ca gustare: Uite, i s-a facut frig si marului; s-a facut rosu!
Tot cu frigul din februarie, tot Teodora: Mama, mi-au inghetat ochii! Ce sa fac? (ii daduse lacrimile de frig)
joi, 22 martie 2012
Sebarea de 8 Martie
Deci DA, a fost reusita si de data aceasta.
Insa caldura mare... in jur de 30 de copii, la fiecare copil au venit cam 2 persoane, 90 de oameni in sala. Plus educatoarele, plus personalul... sa ma mai mir?! :)
Teodora a deschis sceneta si interpretat Primavara.
Rolul ei:
"Eu sunt fiica
cea mai tânără şi mai frumoasă a anului. Pe mine mă mângâie
soarele cu razele lui călduţe şi luminoase. Eu trezesc la viaţă
întreaga natură.Aduc copiilor mărţişoare şi ghiocei. Câtă
frumuseţe, câtă viaţă şi veselie peste tot locul."
"Bună
dimineaţa, Primăvară,
Bine-ai venit din nou la noi
Tu
ne aduci lumină-n ţară
Un cer senin şi calde ploi.
Cântă
cucu-n dumbrăvioară
Pe
copacul înflorit,
Salutare,
primăvară,
Timp
frumos, bine-ai venit!"
"Eu mă duc
acum la uşa
Florilor, să bat uşor.
Au dormit destul o iarnă,
Să le scot din somnul lor." Si-a spus partea ca de obicei, fara stres, fara sa caute ajutor de la mine sau de la educatoare.
Partea de surpriza a fost interpretarea unui tango. Trandafiri in par, trandafiri in maini, baietii si-au pus apoi trandafirul in gura, dansat cu fruntile unite. Fain, fain de tot.
Si pozele:
Ansamblu:
Primavara:
Pregatire de tango:
In ritm de dans:
Azi urmeaza sa interpreteze acelasi tango la
joi, 8 martie 2012
8 Martie
Bateam ceilalti baieti din clasa, jucam fotbal in generala in echipa clasei, fugeam vara de acasa la scaldat. Iarna imi faceam corciui (un fel de patine din lemn), fierbeam scanduri, incercand sa le indoi si sa-mi fac schiuri. Am intrat in garduri si jirezi cu sania. Vroiam adidasi sau tenisi si pantaloni scurti. Am cicatrici pe genunchi din cauza semnelor de buna purtare, capul spart in 3 locuri.
Nici acum n-am rabdare sa ma machiez, sa-mi aranjez parul; nu-mi plac rochiile si prefer de o mie de ori haine comode, lalai chiar.
Insa ... m-am razgandit; dorinta de a fi baiat o pastrez ca pe una a copilariei si a adolescentei.
Pot plange, ma pot pisici. Pot si sa tun si sa fulger. Dar mai presus de toate, pot mangaia obrazi moi, catifelati. Iar manute calde ma mangaie mai mereu. Aud in fiecare zi cate un "te iubesc". De multe ori e stingher, spus asa, ca un secret pe care doar eu trebuie sa-l aud.
Acum pot spune ca imi place ca sunt femeie.
La Multi Ani mie! La Multi ani, mame! La Multi Ani, educatoare ale copiilor nostri! La Multi Ani, femei!
joi, 1 martie 2012
1 Martie 2012
O primavara frumoasa tuturor!
Diana a dat si a primit martisoare; si le-a tot numarat.
Teodora in schimb a dat asistentei si educatoarei de dimineata (eram si eu in zona), catorva copii si apoi ... pauza. A uitat complet de restul personalului. A uitat-o inclusiv pe educatoarea de dupa masa, care vorba aia, a fost toata dupa masa acolo. Am vazut acu seara negru-n fata ochilor cand m-am uitat in rucsac... acu inca sta si jeleste dupa ce-am porcait-o binisor.
Iti fac cate una de vorbesti singur ziulica toata... :D
Abonați-vă la:
Postări (Atom)




















