vineri, 30 decembrie 2011

Top Fashion

Au cerut expres de la Miha inca o carte cu Top Model (adica fete desenate doar cu conturul, si conturul fiind destul de slab, copiii urmand sa le creeze haine, bijuterii, respectiv sa le coloreze - am mai scris si AICI). Acum n-a fost chiar aceeasi carte ("Top Model"), insa din aceeasi serie ("Top Fashion"). Pe scurt, figurile erau altfel, restul la fel.
M-a minunat iarasi Diana. N-a primit absolut nici un fel de indicatie, nimeni nu i-a zis ca materialul poate avea imprimeuri, sau ca pot avea cercei. Si totusi:

Originalul:



Ce-a iesit pe prima pagina:


Rochia rosie e fara maneci, cu bretelute, iar jacheta are buzunare. I-a facut pana si maneci putin bufante, desenand pense :-o
Postea celei de-a doua m-a dat iarasi gata...

Cartea are in jur de 100 de pagini, deci are loc de a-si gandi si prezenta o intreaga colectie de design :)

marți, 27 decembrie 2011

Razboinice

Miha ii adusese anul trecut prin primavara niste carioci Staedtler Triplus. Au fost cele mai faine de pana acum. Nici nu scot sunetul acela scartaitor, care de multe ori ma calca pe nervi si plec din zona, nici nu s-au uscat repede, nici n-au udat hartia astfel incat sa faca gauri sau sa subtieze hartia, generand un fel de firicele la o colorare prea entuziasta (mai mult valabil pentru Teodora), plus ca sunt triunghiulare

Asa ca Mos Craciun s-a hotarat si a pus in cadouri si niste carioci din acestea.

Atat Triplus:
http://www.staedtler.com/triplus_color_gb#ctl06_Tab-product-tab-3

Cat si TriPlus Fineliner (Fineliners doar pentru Diana, ea avand mai mare grija si nu apasa... Teodora a primit alte carioci in  locul lor)
http://www.staedtler.com/triplus_fineliner_gb#ctl08_Tab-product-tab-2

Amanadoua sunt in set de 10 culori.
Dupa nebunia de Craciun, s-a pus Diana sa le incerce pe niste razboinice:

(e combinatie cu creion grafic, creioane colorate si carioci; a hasurat fondul, insa se vede foarte slab din cauza scanarii)


(Acceasi fata, insa in trei ipostaze)

Respectiv o alta fata:

duminică, 25 decembrie 2011

A veniiitttt!

Inainte:



Entuziasm din plin (desi se dorea Papusa Maria):
Teodora n-a ghicit insa din prima:


Si pseudo-dezastrul, asta dupa ce-am aruncat o galeata de ambalaje:



Din pacate au lipsit cartile... Craciunita s-a trezit cu cardul blocat de catre banca cu aprox 2 saptamani inainte de Craciun (motivul invocat: siguranta banilor) si n-a mai putut face comanda. Se dorea in special asa ceva: http://myeva.wordpress.com/2011/12/12/carte-pentru-craciun/ , nu neaparat pentru poveste, cat pentru desene. Fetele adora desenele multe-multe, bagate unele intr-altele...sa tot descopere detalii. Mai au inca o carte de genul acesta si inca se rasfoieste... de peste 4 ani.
Probabil alta data....
Insa Mos Craciun care a trecut pe la bunici a adus o carte de povesti speciala pentru fetite si inca in limba engleza!!! Sa vedem cand si cum vom avea rabdarea s-o citim. Deocamdata niciuna nu s-a atins de ea... sunt prea multe lucruri noi care trebuie descoperite... Prea mult entuziasm care trebuie exprimat prin miscare fizica...


Intre timp... secrete din culise: cortul s-a transformat in roata de moara a Piratilor din Caraibe (rasturnat  si ele in el... au facut plimbari-invartiri prin toata camera). Jocul de dame s-a transformat in ceva foarte complex... pionii asezati pe partea de patratele, aruncat cu 4 zaruri, facut suma si aveai dreptul la atatea miscari cat era suma. Teodora a fost initiatoarea, bineinteles. Grajdul de cai a ajuns casuta de Pikachu din plus, iar cantarul meu de bucatarie a cantarit piese de sah.
Trepiedul lui Nel a fost singurul tabu, ferice de el :)

sâmbătă, 24 decembrie 2011

In prag de seara de Ajun

Cainele latra furios, intrigat de oameni multi si imbracati ciudat.
In casa nu arde focul, insa e cald si liniste. Fetele dorm, dupa o zi de trebaluit printre jucarii... incercand sa le puna intr-o ordine doar de ele stiuta...
Nu miroase nici a scortisoara si nici a cozonaci, insa miroase a brad si a paine calda. De ma uit pe geam, vad zapada. Nu multa, insa suficient sa ma duca cu gandul la povesti nemuritoare, copilarie si planuri de viitor.

Craciunul e ziua cea mai mare din an. El ma face sa recapitulez anul ce-a trecut si sa ma gandesc la anul care vine. Colindele si poeziile de iarna spuse de fete in aceste zile, desenele si povestile create, visele povestite, maresc magia. Oboseala se duce, frustrarile dispar, problemele se rezolva.

Nu am devenit gospodina perfecta cu care ma tot tachineaza sotul, nici mama perfecta. Nu am copii perfecti, nici prieteni perfecti. Nici eu nu sunt.
Sunt insa multumita; astept doar sa se intunece, sa aprindem luminitele din brad, sa colindam si de ce nu, sa vina Mosul cel Bun.


La fel va doresc si voua!

CRACIUN FERICIT!

luni, 19 decembrie 2011

Mos Craciun a sosit

Azi a fost serbarea Teodorei, cu o tema de sezatoare. Au fost tare frumosi imbracati in costume nationale.

Deja se vede c-au crescut, n-au gresit la roluri si nici intamplari haioase n-au fost. A, ba da! In timpul horei, unui baietel i s-au desfacut baierii pantalonilor (cum s-or fi numind pantalonii pe aici prin zona, ca nu stiu...).

In rest, au stiut colindele si poeziile, au asteptat rabdatori pe Mos Craciun si tot rabdatori i-au aratat tot repertoriul, inclusiv engleza. Teodora s-a mai jucat cu sortul dar deh, e mizilic pe langa ce e in stare :))


Una din educatoare a fost in ton cu copiii, a avut costum popular si dansa.

Per ansamblu, a fost frumos si distractiv :)

Poeziile Teodorei:

Foaie verde de gutui,
Noi suntem in grupa mare
Si-am plecat sa colindam
Pe la case sa uram
Buna dimineata la Mos Ajun

Foaie verde lamaita
Iesi afara coconita
De ne da un covrigel
Sa-l bagam in ghiozdanel.



Poezii am pregatit
Si sub bradu-mpodobit
Noi frumos le-om recita,
Cantecele vom canta.

Mai avem si-alte surprize;
Va lasam sa le aflati;
Sus cortina! Deci fiti gata
Ca sa ne aplaudati!


A mai avut si o parte din "O brad frumos", recitat, cea cu "verdeata ta imi place" si cu "frunza neschimbata", insa se pare ca  fost scoasa; n-a mai spus-o la serbare.

Si pozele cu micii taranusi:

Tot grupul:


Cu gura pana la urechi:
Venise Mos Craciun si tot incerca sa se uite la el:

Una dintre poezii:

A mai a fost si un bot de fetita de 3 ani, sora de fetita de grupa mare, imbracata si ea in costum. Fandoseala mare :)


Nu am poze de la hora si de la dansul cu steguletele, foarte fain realizate si ele (am filmat) .

Darurile... parca mai putine ca anul trecut ( au lipsit fructele, insa dulciurile au fost mai alese: Kinder, Toblerone (si eu vreau!!!), Milka, Barni si inca ceva, dar nu mai retin. Traditia se cere respectata si deci... ca de obicei... sunt imprastiate, inclusiv punga, pe covor, in camera de zi si nici nu-mi vine sa intru acolo :)) ). N-a lipsit carticica, ceea ce e un lucru bun.

joi, 15 decembrie 2011

De iarna

Un copil e la sanius si altul are grija de animale, de Diana (ssst... Mos Craciun, aplecat deasupra saniei, se uita la ei):



Iarna si Vara, ca anotimpuri, de Teodora:

miercuri, 14 decembrie 2011

Joc fara varsta

Il jucam de multa vreme, de pe cand erau la recunoasterea de animale si e format de intrebari de genul:

-Daca tata e caine, atunci puiul ce-i? (catel)
-Daca puiul e miel, atunci mama ce-i? (oaie)

Normal ca acum au inceput si "prostelile" de rigoare

-Daca tata e taur, atunci mama ce-i?
Teodora, cu stelute smecheresti in ochi: Taurisca!


-Daca tu esti vitelusa, atunci Diana ce este?
Teodora: Vitel.


Nu mai zic de melca, albinoi ... :)




S-a terminat si actiunea Active Acces.
Poze aici: https://picasaweb.google.com/100304495794998188058/ActiveAccessAlbaIulia59Dec2011?authkey=Gv1sRgCIHqo7PhoJeGEA#


Cu scanarea... am reinstalat calculatorul si nu am reusit inca  sa configurez scannerul. E ultima dintre prioritati :). 

vineri, 9 decembrie 2011

Active Access - emisiunea de la stiri

Emisiunea despre care vorbeam cu o postare in urma, e postata pe youtube de catre postul Alba TV. Partea cu Gradinita si ATU - proiectul ACTIVE ACCESS este in intervalul aproximativ de minute 2:20-5:30.


Se vede si Teodora, pe undeva prin spate, cocotata pe un scaun prin jurul educatoarei. Era necajita tare, isi pierduse un cercel si avea cateva reprize de bocete la activ...

joi, 8 decembrie 2011

Active Access

Despre A.T.U - Asociatia pentru Tranzitie Urbana si proiectul lor, ACTIVE ACCESS, am mai vorbit scurt aici: http://diatea.blogspot.com/2011/05/alba-pe-2-roti.html .

Ei bine, a sosit momentul ca si prescolarii sa invete ca e mai bine sa utilizeze mijloace de transport nepoluante. Sunt inca mici, insa proiectul li se adreseaza in exclusivitate in aceasta saptamana. Mai precis la gradinita Teodorei, in aceasta saptamana, se pune accent foarte mult pe mersul pe jos sau daca e distanta mai mare, cu autobuzul, se vorbeste de poluare, de efectul mersului pe jos si cu bicicleta asupra sanatatii. Asa ca mergem pe jos la gradinita.



Teodora fiind in grupa mare, primeste o bulina albastra cu un desen simpatic cu un adult insotit de copii care merg pe jos. Bulina galbena ar fi pentru autobuz, iar cei care vin mai multi in masina primesc buline verzi.

La grupa mare si pregatitoare, bulinele se lipesc pe un afis urias cu un sarpe (am taiat fetele copiilor, ca sa nu fie probleme).







La grupa mica si mijlocie au primit un brad si copiii primesc globuri pe care le pun pe bradut.


Teodorei ii place: a venit ieri si mi-a spus ca daca merge pe jos, ii circula sangele mai repede in corp si va fi sanatoasa. Cand trece pe langa masini, cica isi tine respiratia. :) Azi burnita usor, am intrebat-o daca nu e mai bine sa mergem cu masina. Cica nu: pe jos. Desi nu ar ramane indiferenta nici la autobuz: galbenul e culoarea ei preferata ;).

Un reportaj cu actiunea va fi astazi la ora 18:45 si 22:00 pe Alba TV, iar luni toti copiii vor primi premii.


Mai multe, si aici: http://alba24.ro/actiune-de-promovare-a-transportului-ecologic-in-randul-prescolarilor-din-alba-iulia-58952.html

miercuri, 7 decembrie 2011

Silver - de Diana


A fost odata o casa nici mare, nici mica. (In ea) locuia o familie alba. Cea mai importanta persoana era un copil.

duminică, 4 decembrie 2011

Argumentatie

Din ciclul cum sa-i astupam gura lui tati...

Diana:
- Tata, cand cumparam si noi ciocolata in forma de Mos Craciun ?
- Nu cumparam decat inainte de Craciun!!
- Pai suntem inainte de Craciun!
- .... ok, maine...

sâmbătă, 3 decembrie 2011

Indrazneste sa fii tandru!

DA! E reclama cu Milka, vacuta care-i apropie pe cei dragi. O vede Diana si remarca:

- Mama, reclama asta-i mincinoasa!
- De ce?
- Dupa ce mancam Milka, ne agitam si ne batem!

Si tot din seria cumparaturilor, uitandu-se la reclama unei vopsele de par:

-Cand o sa fiu mare, o sa fiu si eu blonda!
Eu, neavand ce face si stiind ca la brunete e tare greu sa devina blonde:
-Tu Diana, si sa vrei nu ai cum sa devii blonda cu vopseaua asta.
-Nu-i adevarat, pana nasc bebei, o sa am timp sa fac bani!


A mers cu tac's'u sa inrameze icoana pe sticla facuta... ca a vazut-o invatatorul si i-a spus ca daca o inrameaza, i-o pune in clasa. A vrut doar rama aurie... aurie-aurie, cum sta bine unei rame din biserici :)
A incercat inclusiv vanzatorul sa-si schimbe parerea, insa a stat pe pozitie si nu a vrut nicicum. Asa ca in clasa lor troneaza la loc de cinste o icoana intens stralucitoare . Fata stie ce vrea!

Manichiura

Se pare ca oja de anul trecut n-a fost suficienta; acum s-a "dorit" si aranjarea formei unghiei... :(

In concluzie: aceeasi fata, aceeasi manuta, acelasi deget, aceeasi usa trantita chiar de ea peste unghie. Cu deosebirea ca usa a lovit peste carnea de deasupra unghiei si a taiat din ea o bucatica. Sange cat cuprinde, o unghie mai lunga cu vreo 2 mm de am crezut ca si-a smuls-o, o vizita la Urgente,  pansament care a cuprins si aratatorul, sa-i fie atela, pentru siguranta in caz ca e fractura la ultima falanga.

Nici nu fac poze, arata chiar urat... unghia are culoarea verde, nu e mov ca data trecuta. Insa se pare ca e bine, ca-si misca degetul. Va cadea iarasi unghia, asta e sigur.
Spre seara iarasi se harjonea cu sora-sa...

marți, 29 noiembrie 2011

Iepurica

E facuta intr-o pauza, la scoala. Banui ca e din vreun desen/joc cu Sonic, ca e in stilul lui. Dar in mod sigur e facuta din memorie.


duminică, 27 noiembrie 2011

Hibernale

Desi oficial n-a inceput iarna, sambata ne-a prins imprejurimile cu balti inghetate. Normal ca nu am putut sta de-o parte, asa ca am tras o fuga la baltile noastre preferate, sa le incercam. Am ales-o pe cea mica: mai putin adanca, mai sigura, mai inghetata. Le-am pus patinele; s-a incins o distractie pe cinste, punctata de rasete si de cazaturi. Azi insa, datorita celor 2 grade, s-au format mici baltoace pe gheata formata, asa ca nu am mai putut repeta isprava.





Tac's'u e pe la masina, eu ma uit si dau indicatii, pe marginea baltii, Teodora tocmai cade, iar Diana aluneca.

Si cum gheata si frigul sunt insotite de ganduri catre stim-noi-cine... iacata-l:


vineri, 25 noiembrie 2011

Romi

Romi e viitorul ei cal, atunci cand va creste mare si va avea o curte suficient de mare ca sa stea liber in curte. Inca are o problema: ce va face cu treaba mare? Se va interesa daca nu exista vreo masina de gunoi si pentru asta. Deh, mirosurile urate nu-i plac :)

Teodora va avea si ea un cal (pardon, iapa). Ea insa i-a schimbat de tare multe ori numele, asa ca nu-l mai stiu pe actualul (se pare ca nici Diana).

Romi e "alb cu par alb". Calul Teodorei e ba negru cu steluta alba-n frunte, ba alb (nu e necesar insa sa aiba si par alb :) ). Daca vor avea probleme de deosebire, le vor pune panglici de culori diferite pana-si invata numele. Dupa aceea ii vor striga pe nume si calul strigat va fornai si va ridica capul.



(aici se pare ca e alb cu par gri, insa e din cauza ca n-a avut alb pentru par)

sâmbătă, 19 noiembrie 2011

Noutati

Icoana pe sticla si-a gasit finalitate. A asteptat pana la urmatoarea ora de la cerc de pictura, sa vada cum se pun culorile. A venit acasa intr-un suflet si a aplicat ce a invatat pe sticla ei:




Imi pare bine ca spre deosebire de orele clasice de desen de dinainte, aici i-a placut. Am surprins-o concentrata, cu limba-ntre dinti, detasata, departe cumva de restul copiilor. M-a vazut in usa si s-a scuturat, ca si cum ar fi indepartat acea concentrare. Apoi mi-a zambit incantata.

Dupa acomodari, cu perioade negre sau gri, acum declara ca-i place la scoala: dupa suparari si impacari cu colega ei de banca, pe care o pizmuieste cumva pentru siguranta ei, aceasta din urma s-a mutat (a cata oara?!) cu altcineva. In locul ei a venit ca si coleg de banca un baietel. Diana e incantata de el. Invatatorul a indragit-o. I-a remarcat si seriozitatea si o mai si tachineaza, foarte finut de altfel. Deocamdata doar FB-uri, insa nu conteaza asa de mult fata de momentele cand invatatorul bate palma cu ea. Sau cand se gandeste si se gandeste... ce calificativ sa-i puna... si in final iese "D - FB*", scris pe tabla .
Am inceput sa ma relaxez si eu...

A inceput sa se gandeasca la doamna Madalina: "Oare nu-i e dor de mine? Sa ma duc sa-i arat caietele?" Codrut nu-i mai lipseste asa mult, s-a ciondanit cu el la ultimele vizite, insa ii e tare dor de Antonio... oare cum ar putea sa-l viziteze la scoala?

Deseneaza in continuare, insa cumva mai mult incearca, probeaza. La scoala deseneaza mult in pauze si ofera desenele colegilor. A avut o perioada de cai, multi cai... Acum incepe cu brazii, Mos Craciun.

Teodora s-a obisnuit cu lipsa Dianei din gradinita. A declarat ca ea nu mai vrea la scoala, ca nu vrea s-o lase pe Andreea singura (educatoarea). S-a ales insa cu o vecina de pat foarte lipicioasa, asa ca toate mangaierile pe care mi ofera, de ajung suparatoare uneori, le primeste cu varf si-ndesat de la acea fetita. A inceput sa nu-i mai placa.
I-am vazut caietul de patratele de la gradinita si am ramas uimita. Parca  mai indemanatica decat Diana la scris. La desen nu, nu reuseste sa tina pasul. Insa da semne de ureche muzicala si de oarecare deschidere spre limbi straine: nu e crispata si nu se fereste sa pronunte cu accent.
Cumva simt ca scriu mai mult de Diana. Insa Teodora e asa de libera, asa de impacata cu lumea, ca parca nu am ce scrie. Accepta tot, are un echilibru tare bun. Diana pare mai sensibila, are parca nevoie de ajutor, de explicatii... Nu o cunosc, de multe ori ma simt depasita.

joi, 10 noiembrie 2011

Pisicile

E luat din realitate: Diana il plimba pe Cenusa (asa il si tine). Teodora il fugareste pe Petecel, iar Felix sta mai la fereala, posomorat, stiind ce-l asteapta :

marți, 8 noiembrie 2011

Tinker Bell


miercuri, 2 noiembrie 2011

Ssst... Liniste!

Paula doarme:

marți, 1 noiembrie 2011

Pictura pe sticla

La scoala tocmai a inceput un curs de pictura pe sticla (icoane in special). Desi la religie nu participa, Diana a spus ca vrea sa mearga. Cu toata rezerva domnului invatator si cu observatii repetate ale dansului ca toti copiii vor trece prin niste etape de testare, (scrisesem ca la scoala e chiar slabuta la desen; efectiv nu-mi dau seama de ce, asa ca e de inteles atitudinea), insa avand in vedere ca a spus ca doreste, am zis ca o inscriu.

A fost prima ora -  le-a dat o bucata de gemulet si sa traseze pe el cu marcherul conturul unei imagini de pe o foaie printata pusa sub sticla. Pe saptamana viitoare ar urma colorarea.

I-a placut. A venit si a spus ca vrea sa mai faca. Si-a ales imaginea unei icoane cautata de tac's'u  de pe internet, am imprimat-o si ea a trasat conturul. A fost inca un prilej de uimire: de pe o foaie printata, destul de cetoasa, iesita in nuante de gri, a reusit sa extraga esentialul.

Foaia printata complet A4 in tonuri de gri si scanata, sa se vada exact originalul dupa care a lucrat:


Conturul de pe geam (tot A4):

Nu stiu daca va reusi sa se integreze in acel cerc; nici macar nu stiu daca va fi acceptata, avand in vedere desenele de la orele clasice de desen, desene care sunt chiar slabute si de cele mai multe ori neconforme cu cerintele.

Insa experienta de azi si probabil ca si cele de saptamanile viitoare, adica cel putin pana se incheie aceasta faza de testare, ii vor aduce idei noi si ii vor largi orizontul.

Teo english

Teo:

- Tata stiu cum se zice la iarna in engleza!
- Cum se zice ?
- Spring!
- Nu se zice spring, se zice winter!
- A, acuma stiu!
- Ok, cum se zice iarna in engleza?
- Spring!

Optimism

Teodora, la trezire, pisicindu-se: Ce zi din saptamana-i azi? (nu ca n-ar sti, dar deh!)
Tac's'u: Marti!
Teodora (rasufland usurata): Ce bine!!!
Tac's'u: De ce?
Teodora: Pentru ca mai e miercuri, joi, vineri si apoi vine SAMBATA si DUMINICA!

duminică, 30 octombrie 2011

Fas-fas

Tura de toamna 2011, de umblat prin frunze, a ajuns sa fie "turele" de toamna, ca au fost doua, in weekenduri diferite. Una a fost in padurea noastra preferata, curata, lina, cu copaci relativ drepti, plina de stejari, insa cu un pod de trecere peste calea ferata, unde subsemnata cu rau de inaltime trece privind doar inainte, cu mana stransa de manuta Teodorei, cautand parca sprijin.
Cealalta a fost intr-o padure mai circulata, deci cu gunoaiele aferente :( , insa cu si mai multa distractie, fetele fiind cu cei doi baieti-prieteni enuntati intr-o postare anterioara.
Bineinteles c-am fost cu cosurile, sa culegem ciuperci, ghinde si frunze. Din pacate nu am gasit ciuperci, ca anu' trecut (seceta, bat-o vina), insa ghinde si frunze... din plin. Am facut carari printre frunze si am tot fasait in sus si-n jos.

Las pozele sa vorbeasca:


Padurea:
Frunza de stejar:


Ghinde interesante:
Un gandacel rebegit de frig, amortit, ca vai de el:
Unde poate sa creasca brandusa:
Si fetele pot sa stea cu fundul pe pietre, chiar daca e octombrie si e frig afara:
... Chiar doua fete:

La intoarcere, am dat peste un tractor decapotabil, prilej de discutii de genul de ce tractorul decapotabil e mai ieftin decat masina decapotabila:


In a doua saptamana, plimbatul, fasaitul, observatul, culesul, s-au imbogatit si cu bataile cu frunze:
, batai unde au participat si adultii:
Finalul: Teodorei i-au intrat frunze-n gura si ne-am ales cu cateva mieunaturi, dar per total ne-am simtit tare-tare bine.



Blue

De 3 zile deseneaza doar cu albastru. Cand am intrebat-o... Asa-i place ...

Lebada:

(asta nu e chiar complet albastru, insa ar fi primul desen din perioada aceasta de albastreala)

Am taiat din desen, ca erau si altele, insa genele m-au dat gata. E Teodora cu par lung.




Furnici muncind, in timp ce greierele, in hamacul pus intre doua margarete, canta:

sâmbătă, 29 octombrie 2011

Din seria "Bunica e in vizita"

Protagonista e Teodora, ca ea stie sa "raspunda":

Bunica: Nu ati strans cutiile cu jocuri, sa stiti ca plec la casa mea!
Teodora, dupa oclipa de gandire: Daca pleci, o sa planga mama. Ca tu esti mama ei si eu plang cand pleaca mama, ca mi-e dor de ea. Si mama o sa planga, ca o sa-i fie dor de tine!



Dupa o tura la cumparaturi  de-ale gurii, in doi - eu cu  tac-s'u (ah, ce bine e sa citesti in liniste etichetele produselor!!), la intoarcere, mama cu paratul:

Bunica: Teodora a facut circ ca nu am stiut sa-i maresc imaginea la televizor
Teodora: N-am facut nici un circ! Circul e cu lei, elefanti, clovni... Eu n-am asa ceva.



Dupa o tura de liniste si joaca in doua, am fost apelata de mezina:

Teodora: Asa-i ca suntem dragute?! Uite ce frumos ne jucam!
Eu: De acord! Imi place cand e liniste.
Teodora catre Bunica: Bunica, vezi?! Mama m-a iertat! Mi-a spus ca-s draguta. Acum poti sta la noi, ca tre sa ma ierti si tu! (asta vizavi de amenintarea "nu ma ascultati, plec la casa mea!")


Cred ca e de prisos sa mai spun ca mama ramane in majoritatea cazurilor fara replica. Dar uneori ma tot gandesc cine e mai cu "minte": Teodora care gaseste asemenea raspunsuri sau mama care efectiv pune la suflet si ameninta ca pleaca :)

miercuri, 26 octombrie 2011

Cu gandul la vara

Peste weekend ne-au vizitat David si Horea, impreuna cu parintii lor. Cei doi sunt printre foarte putinii copii cu care fetele nu au aproape deloc conflicte si reusesc sa se joace din prima, fara o perioada de acomodare, perioada de care am observat ca au nevoie fetele (Diana in special).

Asa a fost si acum: noi, adultii, am povestit cate-n luna-n si-n soare, iar cei patru s-au jucat si s-au jucat. Cand n-au mai avut chef unii de altii, s-au despartit din grup, si-au format alt grup, insa fara certuri. A fost un weekend tare frumos, trebuie sa recunosc. Sper sa-l mai repetam.


Fetele au primit o gramada de ustensile de desen (chiar pea multe :) ). Diana a ramas incantata de creioanele colorate Pelikan: au mina moale si coloreaza usor.

Iata ce-a iesit:

(fondul de jos e cu verde, nu stiu cat se vede, insa s-au mai pierdut din culori la scanare)

Si cu tempera (nici nu mai stiu daca e din darul baietilor sau s-a descurcat cu ce-a avut deja desfacut):