Seminarul de karate s-a incheiat de multicel, examenul la fel, dar a ramas tresa lui Teo. O tresa chiar obtinuta cu truda pentru ca in timpul examenul a avut o cadere. Inca nu pot sa-mi explic daca a fost din cauza racelii incipiente sau a deshidratarii, cert e ca pe la mijlocul examenului a apucat-o durerea de cap, febra si durerea de muschi. Luni n-a mai avut mare lucru, doar nas curgator si raguseala, iar febra nu s-a repetat.
Nu a vrut insa sa renunte si o jumatate de ora cel putin, pana si-a facut nurofenul efectul, a lucrat plangand efectiv.
Iar luni era deja la sala. E efectiv singura activitate in care nu e nevoie sa-i amintesc cat e ora ca sa se pregateasca, sau sa plecam; chiar trage ea de noi sa o ducem mai repede.
Fiind galbenul culoarea ei preferata, urmatorul obiectiv e clar stabilit: centura galbena. Apoi ... centura neagra cu o tresa galbena, sa semene cu o albinuta. Ca intre centura galbena si cea neagra mai sunt 2 centuri si tresele aferente, plus munca-munca-munca, nu conteaza
La seminar, se astepta sa inceapa cu un alt tip de intrare.
In timpul examenului, plangand de durere de cap, dar incepea ibuprofenul sa-si faca efectul:
Scanarea nu a reusit din cauza umbrelor, dar:
-un cos de gunoi care nu se vede de dupa dulap
-o majoreta care primeste indicatii
-o persoana cu spatele , intrand intr-o incapere
-2 liceeni in uniforme (Diana si Codrut mai precis)
Ultima zi de prim trimestru de clasa a doua a debutat cu 2 ore de scoala (romana si matematica) si s-a terminat cu 2 ore de lucru manual.
Au facut cate un omulet de zapada dintr-o soseta umpluta cu orez.
Omul de zapada al Teodorei a trebuit sa faca cu ochiul, ca doar seamana cu creatoarea lui cea "sugubeata":
Ca si comparatie am pus si o oita facuta acasa tot de catre Teo: un ou golit de tac's'u si apoi imbracat intr-o pasta din hartie inmuiata bine in apa si apoi pus totul la uscat. Care pasta ma cam dispera: e plin de recipiente cu "experimente" prin casa, recipiente de care nu am voie sa ma ating. Mai are o oita asemanatoare, insa cu urechi, mai draguta, numai c-a ajuns la bunici fara sa fie pozata.
Transcriu cuvant cu cuvant, inclusiv micile greseli de limba, dar e inteligibil.
"So this is where you live. I build it for three days. "
"How am I going to look like Herobrine?"
"Easy. We will photo you and your moves. Then we put them on computer and edit you blocky."
"That's a lot of work to do."
"Yeah."
"This is what I'm wearing?"
"Yes and no. You have a black blouse and a pair of black trousers. Those are more important."
"Aha"
Proiect la istorie: "Formarea poporului roman si a limbii romane".
Oricum era de cautat imagini despre aceasta pe internet si-n ziare si reviste. Initial era gandit un afis sau o mapa. In final, vazand detalii din columna lui Traian, s-a dezvoltat povestea in jurul columnei. A iesit - in ras- "Columna Dianei". Numai ca pentru scoala nu am putut s-o numim chiar asa si am numit-o "Columna formarii poporului roman si a limbii romane"
I-a placut intreaga activitate, aranjarea cronologica, explicatii Teodorei ce inseamna cronologic, de unde se stie intreaga poveste. A citit cum a ajuns lupul sa fie inclus in steagul dacilor, a si desenat povestea, mi-a tot povestit... si cred ca a fost prima data cand mi-a spus ca-i place istoria. Drept insa e c-am stat cu ea si am tot dezvoltat. Am ajutat la lipire, ca ei nu-i place, ne-am gandit ce sa punem in varf... initial era gandita o statuie din paper mache, dar se complica. In final a ramas tricolorul, doar e simbolul national.
Si poze:
S-a vrut totul alb-negru.... pentru ca e .... antic. Doar steagul a ramas exceptia.
Ca idee, a ajutat foarte mult harta Daciei suprapusa cu actuala harta a Romaniei. Nu-si daduse de exemplu seama ca dacii liberi locuiau pe o suprafata mai mare decat Romania de azi. Columna lui Traian era reprezentata in manual ca o poza foarte mica. Nu si-a dat seama ca e un "film cu desene" - cartoons - lucru care incita imaginatia. Asezarea desenelor in spirala iarasi a entuziasmat. Explicatiile foarte putine in stransa legatura cu desenele a ajutat sa dezvolte punctual si va sti ce sa spuna la prezentarea de maine - daca va fi cazul sa prezinte. Sora mai mica a fost si ea in zona, a tot intrebat si Diana i-a fost "profesor". E un castig pe toate planurile.
T: Draga, eu sunt doar în clasa a doua.
D: Niciodată nu ești prea tânără ca sa faci chestii.
T, explicandu-i invatatoarei ca nu e necesar sa-si prindă parul: Pai știți, eu suflu asa: phuuuu (suflând în sus deasupra bretonului) și nu-mi mai intra paru-n ochi.
Una dintre ele, analizând de una singura cu voce tare... și eu care credeam ca curierii spală funduri...