E scolarita cu un an vechime, bucurandu-se din plin de vara. Si-a
pastrat mobilitatea si talentul nativ pentru sport, pentru orice fel
de sport pe care l-a incercat. Pe langa spagat, sfoara si roata
tiganului facute cu usurinta de ne lasa masca, fara nici un pic de
incalzire, a invatat si podul de sus. Acum lucreaza la metode de
ridicat din pod, dar e mai greu.
La dansuri, desi nu e incantata, a
remarcat-o instructoarea ca are mobilitate si e printre putinii care
fac sfoara din picioare, la perete, la incalzire. Profesoara de
sport de la scoala ne-a rugat sa o lasam din toamna la trupa de
majorete a scolii. La karate la fel, ii ies miscarile din prima si
totul pare foarte natural si usor. La aikido se plictiseste, fiind
mai static si punand-se accent pe miscari mai simple, insa a prins
sensei drag de ea pentru ca tot asa... miscarile complicate le
prinde instantaneu si nu sunt deloc fortate. E curioasa si vrea sa
incerce tot ce e nou.
Nu rezista insa la efort de anduranta sau
monoton, obosind si plictisindu-se repede chiar si la drumuri mai
lungi pe jos.
Se descurca foarte bine la scoala, fara sa se chinuie deloc, fara sa fie nevoie sa munceasca in plus. Refuza chiar, deoarece trebuie sa ramana mult timp pentru batzaieli, pentru desene animate, pentru tableta si calculator in zilele cand are voie. Matematica ii place; ii place de fapt tot ce e logic. Nu a prins inca gustul cititului, probabil fiind prea static si o chinuie pe Diana incercand s-o scoata cu nasul din carti si sa faca alte lucruri. Ar sta insa cu orele pe ecrane colorate, devine irascibila si plictisita dupa aceea si tocmai de aceea am fost nevoiti sa impunem reguli: in weekend doar, iar atunci incercam sa gasim alte activitati sa umplem timpul. Are rabdare si dexteritate la lucru manual.
Se frustreaza cand nu-i iese ceva si inca plange zgomotos, bebelusesc, fara sa se streseze de faptul ca "e mare". Se linisteste singura dupa o buna bucata de plans sanatos, neutralizandu-si prin explicatii proprii motivul de plans si incercand sa gaseasca solutii. Comenteaza mult cand e certata... intotdeauna gaseste motive, trebuie sa aiba ultimul cuvant. E zgomotoasa, are voce puternica, trebuie mai mereu sa-i temperam decibelii pentru ca devine obositoare si acopera toate discutiile. Se aude de departe, asa ca nu avem probleme de localizare cu ea. :)
E lipicioasa inca, oferind din plin pupaturi si mangaieri, doritoare de pupaturi, de mangaieri, invatandu-ma si pe mine ca primind, dai.
E scunda, desi se misca mult, e activa, mananca bine. Cred ca e cea mai mica din clasa, fiind undeva pe la nivelul celor de 6 ani. A inceput sa remarce si ea. Lumea se minuneaza: "aproape 8 ani???".
Comportamentul insa e deasupra, avand mai mereu legatura cu copii
mai mari si invatand foarte multe de la Diana.
Ii place sa stea seara, e activa atunci, iar dimineata, cand se poate, se trezeste tarziu, lent, un pic morocanoasa. Ii sclipesc insa ochii instant cand isi da seama ca e sambata si are voie la tableta ;).
Se prinde de glume, inca scoate perle, inca atrage atentia cu giumbuslucuri, uneori chiar enervante pentru unii. O enerveaza pe Diana tocmai prin acest mod glumet de a fi si e constienta de asta, punand mereu sare pe rana, impungand, comentand, razand, vorbind in dodii cand Diana vrea sa fie liniste. Nu o face din rautate, vrand sa fie cu Diana, sa nu fie lasata pe dinafara. E sociabila si are nevoie de cineva pe langa ea.
Are gusturi si dorinte ciudate pentru jucarii, cerand lucruri pe care nu ne asteptam si care nu au nici o legatura cu dorintele fetitelor de varsta ei (de cand era mica de fapt - pe cand se cereau Barbie, Teodora vroia baloane... in perioada de Hanna Montana, Teo vroia minge si bile din acelea de silicon cu 50 de bani, saritoare ... anul trecut vroia veverite ). Anul acesta s-a axat pe hamsteri si porci (parca e Violeta la putere, nu?). Ii plac de asemenea jucariile marunte, gen figurine, bile. Le tot aduna si le face casute din cutii de carton. Ii e inca fidela lui Pikachu si Ii place in continuare galbenul.
E Teodora la 8 ani.
LA MULTI ANI!
















