luni, 8 decembrie 2014

O cupa si-o centura

Sfarsitul de an a debutat cu evenimente legate de karate. In 23 noiembrie a avut loc MAS OYAMA MEMORIAL CUP. Teo a fost inscrisa cu clubul BUDO APULUM. N-a vrut sa participe nicicum la kumite (lupte) -n-am insistat-, ci doar la concursul tehnic (kata). Profana  de mine a crezut ca-i cupa Romaniei la karate kyokushin si i-am tot povestit cum vor veni copii si adulti din toata Romania. Apoi m-am trezit in cadrul concursului ca e de fapt internationala si eu am fost cea luata la rost... mami, dar e si steagul Elvetiei... si al Ungariei... ala albastru cu alb (Grecia) ce steag e?

Acum n-au fost copii din tarile respective; a concurat doar cu copii din Romania; cel putin la categoria ei de varsta si centura. Insa a luat locul I, lejer pot spune.

Nici ceilalti din club nu s-au lasat mai prejos; au fost 5 cupe (implicit 5 locuri I - lipsesc Denisa si Tudor din poza) pentru club. In poza mai sunt Sensei Tudor Nicolaie, initiatorul si mentorul asociatiei si Sempai Stefan, antrenorul.

 Aici cu sensei Tudor Nicolaie. Era obosita; podiumul a fost dupa ora 9 seara.

Si-a dus cupa la scoala, iar acasa a avut unul din episoadele acelea Mos Ene venit pe negandite si a adormit a doua zi pe la pranz cu ea in brate. Oboseala din ziua anterioara, cea cu concursul, si-a spus cuvantul. Tot cupa a fost suportul dintisorului cazut in dimineata urmatoare concursului, pana a venit Zana Maseluta sa-l ia.

In 7 decembrie (adica ieri) a fost si examenul de centura. A trecut 2 grade: centura portocalie cu tresa si centura albastra. A fost un examen greu. S-a pregatit; si-a dorit centura cu tot sufletul. A primit-o dupa trei ore de truda, incluzand flotari, genoflexiuni, combinatii, kata, demonstratii de kumite. A iesit aproape terminata; a refuzat chiar si pozele individuale cu noua centura; a vrut doar acasa. Azi si-a dus-o la scoala si ... vrea centura galbena. Nu mai conteaza ca a fost greu :). A trecut un hop.

Personal n-am poze cu e si noua centura, ca doar a refuzat pozele, dar exemplific cu doua  demonstratii de kata din cadrul examenului. E cea mai mica din grup.



Ce sa zic? Felicitari, Teodora! Chiar a fost munca din partea ei. Are si talent, dar trebuie si efort. Cat va dori, vom merge pe drumul acesta. Karate-ul a fost benefic pentru ea. Miscarile de kata... adica anumite miscari, facute intr-o anumita ordine, au ajutat enorm la concentrare.Practic trebuie sa fie mereu in priza pentru ca urmeaza o miscare diferita. Un picior, o mana, o rasucire... Si-a eliberat multe frustrari prin aceste exercitii. Si nu, nu se bate in afara programului! De fapt si in timpul antrenamentului, prea putin sunt lupte. Mai mult sunt aceste kata si combinatii, cu exemple de autoaparare. Insa depinde de copil. Lui Teo ii place in continuare isi calculeaza anii pe care-i are pana ia centura neagra; are jocuri de karate... in momentele de asteptarea cu noi, cand se plictiseste, face kata ... cu degetele, cu miscari de cativa cm, sa n-o vada nimeni. E entuziasta.  Si cum spunea examinatoarea, care a inceput la 37 de ani karate-ul si dupa 7 ani are centura neagra cu 2 dani... e sport si pentru fete, si pentru baieti.

joi, 20 noiembrie 2014

Dor de gradi'



A luat-o subit aseara dorul de gradinita, de Madalina, educatoarea, de A. si D., de Codrut si Ana Maria S. A facut singura poezia, iar desenele sunt special "naive", ca doar asa e la gradi'. Desi as mai fi putut-o corecta, nu am intervenit absolut cu nimic.

joi, 6 noiembrie 2014

Inainte de culcare

A urmarit aseara pe DaVinci Learning un reportaj despre culoarea maro. E culoare de baza, dar putini sunt cei carora le place.

Asa ca s-a hotarat sa foloseasca creta maro si a iesit un sepia :


marți, 21 octombrie 2014

Un baietel...

... se legana
Pe o creanga de copac


duminică, 19 octombrie 2014

Fetita si luna

Inspirata dintr-un film vazut in weekend... o luna care se rupe... si-o fetita care plange:


Monstrul

Din cateva linii: obraji supti, par slinios, nas mare, ochi injectati si dinti ascutit; asa trebuie sa arate un monstru. Si bineinteles fetita speriata,


duminică, 5 octombrie 2014

Inmultire Teo

Stie doar principiul, ca e adunare repetata.

-Mama , stii cat e 12* 5?
-Cat?
-60
-Cum ai calculat?
- 2 si cu 2 e 4.. si cu 2 e 6... si cu 2 e 8... si cu 2 e 10, 1 tinem minte! 1 si cu 1 e 2 ...si cu 1 e 3 ...si cu 1 e 4 ...si cu 1 e 5 ...si cu 1 pe care l-am tinut minte e 6!

Practic a facut adunare una sub alta, mintal, dintr-o bucata. La scoala nu am vazut sa faca inca.

joi, 2 octombrie 2014

English for fun

Invatate de prin pelegrinarile noastre, de pe la prieteni vorbitori de engleza:

(pe melodia cu alfabetul, o lalaie copiii pe "school bus")

A, B, C, D, E, F, G,
Gummy bears are chasing me
One is red, one is blue,
There's a yellow one who's got my shoe.
Now I'm running for my live
Because the green one has a knife

Teo s-a scapat azi cu ea la doamna de engleza. Initial au comentat copiii ca "o stim", doamna, ma rog, a ascultat rabdatoare ca deh, copilul s-a oferit sa cante ceva in engleza, insa dupa litere au ascultat toti, iar doamna cica s-a distrat si si-a scris versurile in carnetel :)



Si vestita "Miss Mary Mack", care se joaca cu mainile. Fetele au invatat-o putin diferita, adica fara antepenultimul vers, cu un accent foarte frumos. Versurile sunt copiate de aici si tot aici e si melodia si modul de joc: http://funclapping.com/MissMary.php . Diana a incercat in pauze cu colegele ei, insa a avut succes ZERO. Deh, limbi straine :)

Miss Mary Mack
Miss Mary Mack, Mack, Mack
All dressed in black, black, black
With silver buttons, buttons, buttons
All down her back, back, back
She asked her mother, mother, mother
For fifty cents, cents, cents
To see the elephants, elephants, elephants
Jump over the fence, fence, fence
They jumped so high, high, high
They touched the sky, sky, sky
And didn't come back, back, back
Till the fourth end of  July, July, July

miercuri, 1 octombrie 2014

Corpul uman

Din pacate umplutura cu creioane colorate se scaneaza destul de greu, mai ales ca a folosit creionul pentru a crea umbre. Se vede insa cat e de expresiv copilul, plus ca are ochii verzi, ca si Harry Potter.
 



luni, 29 septembrie 2014

Semnele de punctuatie

Au avut sa faca la tema de limba romana un afis cu semnele de punctuatie.

A iesit dragut:

- virgula: se pune cand e vorba de o explicatie (profesorul care explica)
- semnul exclamarii : cand e o mare bucurie, entuziasm (omuletul care se bucura)
- semnul intrebarii : cand nu se stie ceva (omuletul care se scarpina in cap)
- trei puncte: cand se asteapta ceva (omuletul incruntat)

Totul asezonat cu afise din pliante. Unele afise sunt in limba engleza deoarece si-n alte limbi se aplica cam aceleasi semne de punctuatie


Ulterior a adaugat si liniuta de dialog, cu doi copii  stilizati care povestesc. Si 100% ideea ei.

Rezultatul? Un afis oprit la scoala pe motiv ca e bine realizat, respectiv a trebuit sa explice in fata clasei de ce l-a realizat asa. 

duminică, 14 septembrie 2014

Pisica cea noua

Ne-a disparut Pitzi Miau. Inca il asteptam, sperand ca revine, dar au trecut deja 2 luni. In asteptarea iernii cu soareci zgribuliti si doritori de urcat in pod, si pentru fetele doritoare de dat mangaieri si jucat, am gasit o alta pisicuta tigrata.

E inca pui si foarte jucaus. Nu stie de "catz!", dar stie engleza :D :



Nu are inca un nume... daca initial a fost gandit un "Pixi", acum a ajuns Pitzica, dar inca se slefuie

marți, 9 septembrie 2014

Vacanta partea a III-a

Am repectat regula de prelungire a verii, lasand marea la sfarsit. Le-a placut, ne-a placut. A fost comod, relaxant. A fost cunoscut (a patra oara in acelasi loc, dar tare bine a fost).
Ele au inotat, au mancat, au mers singure prin statiune, au vorbit cu chelnerii, cu cei de la animatie, au dansat, au participat la un spectacol in amfiteatrul statiunii (ca pirati, ce altceva?!)










vineri, 22 august 2014

Harry Potter

Continua desenele din serie:


In ziua de Craciun, cand primesc puloverele de la d-na Weasley

La familia Weasley, in timp ce gemenii incearca artificiile.

Aparitia lui Dobby

joi, 21 august 2014

Deceniu

E laitmotivul anului... ca anul acesta va avea un deceniu. Ii plac cuvintele mai rar folosite si se joaca cu ele.
 E fan infocat Harry Potter. A citit intreaga serie de de doua ori, iar acum o citeste in engleza (e la al treilea volum). Ii plac cuvintele originale: muggle,  gryffindor, hufflepuff, ravenclaw, slytherin, golden snitch si cauta mereu altele si altele, sa se poata juca si cu ele, sa faca conexiuni. Si-a dat seama ca fondatorii caselor de la scoala de magie au aceleasi initiale atat la nume, cat si la prenume (eu nu m-as fi gandit in veci - Godric Gryffindor, Helga Hufflepuff, Rowena Ravenclaw, Salazar Slytherin). 
Creeaza povesti, traind mult intr-o lume a fanteziei, cautand motive, punand intrebari care n-au legatura cu realitatea si care de multe ori ma blocheaza, ma frustreaza, ma irita. Are o gandire total diferita de a mea si cred ca din cauza aceasta ajung la exasperare incercand sa explic diferente intre un zombie si un varcolac si de ce vampirii au piele alba desi beau sange rosu
Citeste foarte mult si reciteste cu aviditate cartile care-i plac. 
Daca inainte prefera sa citeasca cartile fizice, in aceasta vara a prins gustul sa citeasca si de pe cititoarele electronice si in timp ce unii copii stau cu "ecrane colorate" in fata, ea sta cu "ecran alb-negru". Chiar e distractiv cand se aduna copiii buluc in jur sa vada "tableta" Dianei si se dezumfla instant vazand gadget-ul alb-negru, fara imagini sau cu prea putine poze .

Sportul si miscarea sunt insa corvezi pe care trebuie sa le faca. E destul de rigida in miscari si doar datorita cursurilor de dans si arte martiale se mentine la un tonus bun. Nu refuza, insa ofteaza, pufaie, face mutre acre si se vede cum i se scufunda toate corabiile cand vin momentele de activitati fizice. Aici includem si bicicleta, si mersul pe jos, si cursurile la care merge.  Cred ca inotul e singurul sport pe care-l agreaza.

La scoala se descurca si ea foarte bine. Straluceste la materiile umaniste, la engleza, la tot ce e legat de arta. Munceste si e perseverenta la matematica, desi nu-i place. E cuminte, timida si asculta de adulti. Se retrage cand colegii fac prostioare. E chiar prea cuminte si chiar si invatatorul se chinuie s-o faca sa fie mai copil, mai expansiva.

E sensibila si asteapta incurajari. Plange foarte repede, din motive foarte simple din punctul nostru de vedere. Nu gusta glumele, de regula luand totul mot-a-mot, dar cand se prinde de ele, rade cu pofta, cristalin.

Isi pastreaza prieteniile si sufera cand e lasata balta, declansandu-se adevarate drame. Prietenii ei cei mai buni sunt baietii; ii e mult mai simplu sa relationeze cu ei. Nu se uita dupa modele, nu cauta ce e la moda. Cumva tanjeste, dar totusi nu se regaseste in haine-nu-stiu-de-care, comportament "cool" si atunci prefera sa fie ea.  Nu e interesata de notele celorlalti. Se bucura foarte mult cand are o realizare proprie,
Se trezeste dimineata, generand involuntar zgomote de usi trantite si mers apasat in casa, iar dupa aceea isi gaseste un loc pe canpea sau pe scaun in bucatarie, cu un mar in mana si o carte in fata, asteptandu-ne sa ne trezim si noi. 
Deseneaza in continuare bine spun eu si se exprima foarte mult prin desene.
(desen de ieri cu Harry Potter, normal)
A inceput sa fie mai expansiva, sa ne ofere imbratisari si pupaturi, exemplu luat de la sora mai mica. De multe ori e satula de Teo, dar are nevoie sa-i fie prin preajma. Ma tot intreaba cand vine, in caz ca e plecata. Se aliaza reciproc, isi inventeaza jocuri.

 E Diana, la 10 ani.

LA MULTI ANI!!!

miercuri, 20 august 2014

Opt

E scolarita cu un an vechime, bucurandu-se din plin de vara. Si-a pastrat mobilitatea si talentul nativ pentru sport, pentru orice fel de sport pe care l-a incercat. Pe langa spagat, sfoara si roata tiganului facute cu usurinta de ne lasa masca, fara nici un pic de incalzire, a invatat si podul de sus. Acum lucreaza la metode de ridicat din pod, dar e mai greu. 

 
La dansuri, desi nu e incantata, a remarcat-o instructoarea ca are mobilitate si e printre putinii care fac sfoara din picioare, la perete, la incalzire. Profesoara de sport de la scoala ne-a rugat sa o lasam din toamna la trupa de majorete a scolii. La karate la fel, ii ies miscarile din prima si totul pare foarte natural si usor. La aikido se plictiseste, fiind mai static si punand-se accent pe miscari mai simple, insa a prins sensei drag de ea pentru ca tot asa... miscarile complicate le prinde instantaneu si nu sunt deloc fortate. E curioasa si vrea sa incerce tot ce e nou. 
 
Nu rezista insa la efort de anduranta sau monoton, obosind si plictisindu-se repede chiar si la drumuri mai lungi pe jos.

Se descurca foarte bine la scoala, fara sa se chinuie deloc, fara sa fie nevoie sa munceasca in plus. Refuza chiar, deoarece trebuie sa ramana mult timp pentru batzaieli, pentru desene animate, pentru tableta si calculator in zilele cand are voie. Matematica ii place; ii place de fapt tot ce e logic.  Nu a prins inca gustul cititului, probabil fiind prea static si o chinuie pe Diana incercand s-o scoata cu nasul din carti si sa faca alte lucruri.  Ar sta insa cu orele pe ecrane colorate, devine irascibila si plictisita dupa aceea si tocmai de aceea  am fost nevoiti sa impunem reguli: in weekend doar, iar atunci incercam sa gasim alte activitati sa umplem timpul. Are rabdare si dexteritate la lucru manual.
Se frustreaza cand nu-i iese ceva si inca plange zgomotos, bebelusesc, fara sa se streseze de faptul ca "e mare". Se linisteste singura dupa o buna bucata de plans sanatos, neutralizandu-si prin explicatii proprii motivul de plans si incercand sa gaseasca solutii. Comenteaza mult cand e certata... intotdeauna gaseste motive, trebuie sa aiba ultimul cuvant. E zgomotoasa, are voce puternica, trebuie mai mereu sa-i temperam decibelii pentru ca devine obositoare si acopera toate discutiile. Se aude de departe, asa ca nu avem probleme de localizare cu ea. :)
E lipicioasa inca, oferind din plin pupaturi si mangaieri, doritoare de pupaturi, de mangaieri, invatandu-ma si pe  mine ca primind, dai.
E scunda, desi se misca mult, e activa, mananca bine. Cred ca e cea mai mica din clasa, fiind undeva pe la nivelul celor de 6 ani. A inceput sa remarce si ea. Lumea se minuneaza: "aproape 8 ani???". 
 
Comportamentul insa e deasupra, avand mai mereu legatura cu copii mai mari si invatand foarte multe de la Diana.

Ii place sa stea seara, e activa atunci, iar dimineata, cand se poate, se trezeste tarziu, lent, un pic morocanoasa. Ii sclipesc insa ochii instant cand isi da seama ca e sambata si are voie la tableta ;).
Se prinde de glume, inca scoate perle, inca atrage atentia cu giumbuslucuri, uneori chiar enervante pentru unii. O enerveaza pe Diana tocmai prin acest mod glumet de a fi si e constienta de asta, punand mereu sare pe rana, impungand, comentand, razand, vorbind in dodii cand Diana vrea sa fie liniste. Nu o face din rautate, vrand sa fie cu Diana, sa nu fie lasata pe dinafara. E sociabila si are nevoie de cineva pe langa ea.
Are gusturi si dorinte ciudate pentru jucarii, cerand lucruri pe care nu ne asteptam si care nu au nici o legatura cu dorintele fetitelor de varsta ei (de cand era mica de fapt - pe cand se cereau Barbie, Teodora vroia baloane... in perioada de Hanna Montana, Teo vroia minge si bile din acelea de silicon cu 50 de bani, saritoare ... anul trecut vroia veverite ). Anul acesta s-a axat pe hamsteri si porci (parca e Violeta la putere, nu?). Ii plac de asemenea jucariile marunte, gen figurine, bile. Le tot aduna si le face casute din cutii de carton.  Ii e inca fidela lui Pikachu si Ii place in continuare galbenul.


E Teodora la 8 ani.


LA MULTI ANI!